Felicia Elena Boșcodeală este profesoară de istorie, educație socială și, de câteva luni, este unul dintre cei 4.500 de profesori care participă în perioada 2023-2026 la cursurile de cultură democratică și cetățenie digitală din cadrul Incubatorului Civic Digital.
Ea ne-a povestit despre cum le explică elevilor ce înseamnă să fii cetățean digital, dar și ce și-ar dori să știe copiii și părinții despre drepturile și responsabilitățile pe care le au în online.
„Atunci când mă întreabă elevii ce înseamnă cetățenia digitală, pornesc mereu de la termenul de cetățean, înțeles ca «om al cetății care are drepturi și responsabilități». Astfel, cetățeanul digital este acea persoană care navighează online, care are și drepturi, dar și responsabilități. De exemplu, responsabilitatea de a te păzi, de a beneficia de libertatea de navigare, dar libertatea ta să nu îngrădească libertatea altuia. Practic, nu poți face tot ceea ce îți dorești, dacă ceea ce faci afectează libertatea și drepturile altor persoane. Atunci când vorbim despre drepturile pe care le au, le spun mereu copiilor că orice drept are și o responsabilitate. Și în online este la fel ca în viața de zi cu zi.
În cadrul acestui program le-am vorbit copiilor despre drepturile lor, așa cum este prevăzut în programa școlară de la clasa respectivă, am realizat un istoric al acestor drepturi și am organizat o dezbatere pornind de la posibile situații din viața lor, cu exemple din viața reală. Am coroborat și cu informația de la istorie și am comparat viața copiilor de azi cu a celor din trecut, care adesea se aflau în situații de criză ori de război și am făcut o paralelă cu evenimentele actuale, chiar de la granițele noastre. De asemenea, împreună cu colega mea de informatică și TIC, am lucrat în Canva, Padlet și alte aplicații digitale în care să cunoaștem mai bine și să promovăm drepturile și responsabilitățile copilului. Am căutat și am folosit informații despre istoricul drepturilor copiilor în România și de pretutindeni.
Copiii și adulții trebuie să înțeleagă că ne putem pierde drepturile dacă nu le apărăm democratic
Mi-ar plăcea ca elevii și noi toți să înțelegem că drepturile de care beneficiem azi sunt foarte importante și că acestea se pot pierde dacă nu învățăm să acționăm democratic pentru păstrarea lor.
De asemenea, referitor la mediul online, mi-aș dori ca elevii să se ferească de tot ce le este prezentat ca un câștig rapid – la un click distanță, să nu dea foarte multe informații despre ei și despre familia lor și nici despre cunoscuți și prieteni, să înțeleagă că internetul are și părți mai puțin bune, să conștientizeze că oricând pot fi victimele unui act de hărțuire cibernetică. Să fie conștienți că orice lucru pe care l-au postat poate să fie oricând folosit pentru un furt de identitate, pentru crearea unui cont fals. Să înțeleagă că orice informație sau fotografie, orice film postat poate să fie folosit de oamenii răuvoitori.
Copiii folosesc adesea foarte multe filtre ca să arate diferit în online. La un moment dat, am văzut o fotografie cu o fostă elevă de-ale mele pe care o știam foarte retrasă și timidă. Purta o ținută nu extraordinar de sumară, dar oricum foarte diferită de imaginea pe care o arăta la clasă. De-a lungul timpului am aflat despre situații în care s-a adăugat pe diferite fotografii chipul unor profesori, sau despre elevi care s-au filmat și au postat diferite lucruri din oră sau dintr-o activitate educațională.
Îmi place să cred că, dacă informațiile pe care le aducem în fața copiilor sunt interesante, nu se pot întâmpla aceste lucruri. Și cred că numai cunoașterea unor reguli de siguranță pe internet și conștientizarea pericolelor la care se expun îi poate proteja, pe ei și pe noi. Prin înțelegerea faptului că, indiferent că ștergi o anumită postare, efectele nu dispar atât de ușor, prin înțelegerea faptului că un astfel de gest trebuie să fie pedepsit, oricât ai spune că ai vrut să faci o glumă.
În ultima perioadă am observat că există posibilitatea de a urma cursuri de securitate pe internet. Sunt utile și pentru elevi și profesori, în egală măsură.
Ce ar vrea să știe părinții: Copiii petrec în medie 5 ore pe zi pe TikTok. O treime nu știu să dea report postărilor care îi sperie
Cred că părinții ar trebui să fie mai conștienți de pericolele la care se expun copiii dumnealor, că sunt extrem de vulnerabili în fața internetului. Că nu tot ce accesează este sigur și că li se pot fura extrem de ușor date importante. Că pot fi ușor păcăliți de diferite linkuri, că pot fi expuși la conținut violent sau pot fi hărțuiți cibernetic. Copiii petrec mult timp pe TikTok, unde este și cel mai periculos.
De cele mai multe ori, părinții nu știu ce fac copiii pe internet – dacă învață, dacă se joacă, dacă socializează cu alți elevi sau alți copii, dacă aceștia sunt cunoscuți sau necunoscuți. Părinții nu sunt conștienți de foarte multe ori de prețul pe care îl pot plăti pentru că le oferă copiilor acces nelimitat la internet. De aceea, ar trebui să insistăm mai mult cu acțiuni în care să conștientizăm riscul la care se supun copiii atunci când sunt online și să încercăm să le transmitem și aceste măsuri de prevenție.
Cel mai important este ca tinerii să învețe la școală că educația este continuă, pe tot parcursul vieții
Consider că, dincolo de ceea ce îi învățăm pe copii la școală, fie că vorbim de competențe digitale ori de limba română, matematică, istorie, rolul nostru este de a le insufla ideea că educația continuă pe tot parcursul vieții. Mi-ar plăcea ca elevii să folosească cât mai mult din ceea ce au învățat și au experimentat la școală, dar mai ales să plece cu ideea acestei educații continue. Zilele trecute discutam cu elevii clasei a XI-a despre ocupații și le explicam că mare parte dintre meseriile pe care le vor practica în viitor nu există acum. Iar rolul nostru este să le formăm competențe de care ei să se folosească toată viața. Și dacă nu s-au mai îndreptat spre meseria pe care o aveau în minte sau meseria lor nu se mai caută, trebuie să se reorienteze. Eu personal investesc constant o parte din salariu în cursuri, în cărți, urmez reconversie profesională. Le repet copiilor, cei de acasă, dar și cei de la școală, pentru că tot copiii mei îi consider, cât de important este să aibă un pașaport lingvistic (Cambrigde sau DELF, de exemplu), un pașaport digital (cum este ECDL), să se implice în acțiuni de voluntariat etc. Ei trebuie să plece din liceu cu astfel de lucruri și, puțin câte puțin, să adauge alte competențe în CV-ul lor.
Cred că asta este cel mai important – ca noi, profesorii, să reușim să le insuflăm ideea învățării continue, și, vorbind de utilizarea internetului, că acesta te poate ajuta mult în acest proces, dar trebuie utilizat cu prudență”.
Felicia Elena Boșcodeală este profesoară a Colegiului Național Pedagogic „Spiru Haret” din Buzău, doctor în Istorie și Științele Educației, cadru didactic asociat la Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, filiala Buzău, pentru Istoria și Didactica Istoriei, Didactica Domeniului Om și Societate.
De câteva luni este parte a Incubatorului Civic Digital, proiect prin care 4.500 de cadre didactice învață gratuit până în 2026 despre drepturi și responsabilități în online, accesibilitate, incluziune, stare de bine în online, etică și empatie.
Incubatorului Civic Digital (ICD) este un proiect de cetățenie digitală și cultură democratică implementat de Institutul Intercultural Timișoara, Asociația Techsoup și Școala de Valori. Proiectul se adresează tuturor cadrelor didactice care predau în mediul preuniversitar, o parte dintre activități adresându-se în special profesorilor de educație socială, informatică sau tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC).